11. Creștinismul are o viziune îngustă asupra moralității.
- Creștinătatea nu numai că reduce problema moralității la nivelul sexualității, dar, prin interdicțiile sale, încurajează mentalitatea ”a tot ce nu-i interzis”. Dacă, în Evul Mediu, inchizitorii își torturau victimele, ei se străduiau din răsputeri în aceași timp să nu verse sângele condamnaților - chiar dacă îi ardeau de vii. Drept alt exemplu, până pe la sfârșitul secolului 19, creștinii se ocupau de comerțul de sclavi, iar clericii îl apărau citând pasaje biblice. Astăzi, cu excepția unei minorități neglijabile, creștinii ignoră cele mai mari probleme ale societății : sărăcia, foamea, vagabondajul, militarismul, inegalitatea, suprapopularea, sexismul, rasismul, lipsirea de libertate, dezastrele ecologice provocate de lăcomia corporațiilor, etc, etc - aceasta în cazul în care nu intervin direct la agravarea acestor rele în numele ”valorilor” creștine.
12. Creștinismul vizează un ”rău” imaginar.
- Creștinătatea face apologia ”status quo”-ului și a tuturor defectelor sale. Ea distrage atenția de la problemele reale, concentrându-se asupra unor probleme imaginare - iar când este pusă față în față cu unele rele sociale, precum sărăcia și războiul, le ignoră, dând din umeri.
Tradiționalismul și conservatorismul Creștinismului a marcat această religie încă de la începuturi.
13. Creștinismul disprețuiește lumea naturală.
- În afara preocupării morbide cu sexul, Creștinătatea crează o miopie socială, punând accept pe o imaginată ”viață de după moarte” - încurajându-și adepții să nu se mai preocupe cu ”lucruri materiale” (exceptând, desigur, sexualitatea vecinilor). În viziunea religioasă, viața de pe această ”lume trecătoare” nu este importantă - ce contează este pregătirea pentru ”viața de după”.
14. Creștinismul se bazează pe o structură ierarhică autoritară.
- Creștinătatea este o veritabilă piramidă ierarhică. În forma sa cea mai simplă, este formată din Dumnezeu în vârf, urmat de ”servitorii” săi, clerul, la bază aflându-se marile mase nespălate, care sunt mânate de multe ”să nu-uri” și alte dogme, înfricoșate de ideea pedepsei eterne. Dar lucrurile pot să capete și forme absurde, multe culte creștine având structuri complexe de ”management” și ”birocrație”. Catolicismul este un bun exemplu, cu preoții, călugării și călugărițele, episcopii și cardinalii luând ordine aproape într-o manieră militară. Acest tip de organizație nu poate decât să influențeze - în special pe cei care au fost îndoctrinați din fașă - să accepte dominația ierarhică, autoritară, ca formă naturală de organizare. Aceast exemplu dat de religia organizată stă ca o piedică împotriva unei schimbări sociale spre forme mai libere, mai egalitare de organizare.
15. Creștinismul susține sclavia.
- Comerțul cu sclavi negri din Africa a fost condus aproape în întregime de creștini, vânzând ”produsul” către creștini - protestanți sau catolici. Religia nu a fost rezervată în această privință : ba chiar a susținut-o activ. Au existat și câțiva aboliționiști care au fost creștini, dar au constituit un grup mic, ostracizat și privit suspect de către ”frații” lor.
O simplă privire aruncată bibliei ne lămurește : sclavia este perfect acceptată, ea făcând parte integrată din societate. Numeroase pasaje o încurajează -
Sclavia a existat și în Țările Române până în anul 1855, iar Biserica Ortodoxă a deținut cea mai mare parte dintre robi : așa-numiții ”sclavi mănăstirești”. În sclavie erau ținuți rromii, dar și persoane de origine tătară...Dacă ideile iluministe nu ar fi pătruns și în Țările Române, Biserica Ortodoxă și astăzi ar fi deținut sclavi.
http://en.wikipedia.org/wiki/Slavery_in_Romania
- Articolul nu există tradus în limba română...
Adaug o poză elocventă:
”A VINDE
Un Prim Sălaj de Robi sau
SCLAVI ȚIGĂNEȘTI
Print-o licitație la Amiada a Mănăstire d. n. ELIAS
la 8 mai M.D.CCC.I.II
cine se compună din 18 Omeni,
10 Bajați, 7 femei și 3 fete.
- în condiție fină - ”
16. Creștinismul este misogin
- Misoginismul creștin este justificat de scrierile de bază ale religiei. Pasaj după pasaj biblic, femeile sunt poruncite să accepte un rol inferior și să le fie rușine de faptul că sunt femei.
Misoginismul din teorie a fost transformat în practică. Aproape pe întreaga sa istorie, în Europa și în Americi, femeile au fost lipsite de drepturi : lipsă aproape desăvârșită de drepturi politice și drepturi de proprietate. Aceste lucruri au permis răspândirea violenței domestice, bărbații nefiind răspunzători din punct de vedere legal pentru vătămarea corporală la care își supuneau femeile, până aproximativ în secolul 19. Până în secolul 20 nu au existat femei hirotonisite în nicio biserică creștină.
Cât despre emanciparea femeilor în ultimele două secole, bisericile creștine ori au fost indiferente, ori s-au opus acestora. Acest fapt este evident în privința drepturilor femeilor la propriul aparat reproducător. Creștinismul organizat s-a opus de la început acestora - biserica catolică încercând să se opună anticoncepționalelor. Pierzând această luptă, Creștinismul și-a investit eforturile în încercarea de a aboli dreptul femeilor la avort.
17. Creștinismul este homofobic.
- Creștinismul, de la început, a fost puternic homofobic. Baza conceptului stă în povestea biblică a Sodomei și Gomorei, precum și în Levitic : Levitic 20:13 - ”Dacă un om se culcă cu un om cum se culcă cineva cu o femeie, amândoi au făcut un lucru scârbos; să fie pedepsiţi cu moartea, sângele lor să cadă asupra lor.”
Fapt curios totuși : din multitudinea de interdicții din Levitic, vasta majoritate a creștinilor au ales să se concentree numai asupra pasajului din Levitic 20:13 - pasajul care cere pedeapsa cu moartea pentru homosexualitate...
Această ură nu poate fi provocată decât de puternice refulări...
18. Biblia nu oferă adevăratele”învățături” ale lui Isus.
- Evanghelia lui Marcu, cea mai veche, a fost scrisă aproximativ la 30 de ani după moartea lui Cristos, iar cele mai ”noi” dintre evanghelii la mai mult de 200. Aceste texte au fost adnotate, traduse și răstraduse, astfel încât este aproape imposibil de determinat acuratețea lor.
Prin urmare, fundamentaliștii, care cred că urmează cuvântul lui Isus, îi urmează de fapt pe cei care au pus cuvinte în gura lui.
19. Biblia este plină de contradicții
- Există un număr mare de contradicții stridente, atât în Vechiul și Noul Testament.
http://zergu-si-credinta.blogspot.com/2010/03/despre-inconsecvente-si-cum-sunt-trase.html
Apologeții vor încerca mereu să explice asemenea contradicții, spunând că erorile țin de traducere, neexistând asemenea falsități în textul original. Chiar și astfel, privind din această perspectivă scrierile biblice, nu putem decât să ne exprimăm scepticismul, făcând referință la punctul #18.
20. Creștinismul a ”împrumutat” miturile și ritualurile sale fundamentale de la alte religii antice.
- Lumea antică era împânzită de povești cu nașteri din virgine, figuri mesianice, făcători de miracole, zei în forme omenești, paradisuri și iaduri, zile ale judecății, ș.a.m.d. Pe lângă aceste mituri, multe dintre ceremoniile religiilor antice se aseamănă cu cele ale creștinimului. Un bun exemplu ar fi religia lui Mitra - cult de origine persană, care datează cu câteva secole înaintea Creștinismului.
Mitra, salvatorul religiei sale și un zeu care a luat formă umană, născut dintr-o virgină, aparținând unei trinități și reprezentând legătura dintre Cer și Pământ, care s-a ridicat la Cer după moartea sa. Adepții lui credeau în iad și în rai, așteptau ”ziua judecății” și se refereau la Mitra drept ”Lumina Lumii”. Ei practicau de asemenea botezul și canibalismul ritualic - consumarea pâinii și băutul vinului, simbolizând consumarea corpului și a sângelui zeului. Astfel, ziua nașterii lui Mitra nu ar trebui să ne surprindă : 25 Decembrie.
http://www.youtube.com/watch?v=kMRuUynC9i4
http://en.wikipedia.org/wiki/Mithras_in_Comparative_Mythology#Mithraism_and_Christianity
Mitraismul este doar un singur exemplu al sincretismului religios creștin. Din religiile păgâne a fost preluat bradul de crăciun - simbolizând copacul sacru germanic și iepurașul de paște, preluat de la o zeitate a fertilității.
Tradus, inspirat și adăugit după Chaz Bufe, ”20 Reasons to Abandon Christianity”.
Bun articol. Pacat ca nu functioneaza linkurile :P
RăspundețiȘtergere" dezastrele ecologice provocate de lăcomia corporațiilor" lolwut?
RăspundețiȘtergere@Lex
RăspundețiȘtergerehttp://en.wikipedia.org/wiki/Deepwater_Horizon_oil_spill
21, poate:
RăspundețiȘtergerePacatul sperantei
Crestinismul are un fetis cu dezvoltarea sperantei, un fenomen ce a avut consecinte groaznice pe umanitate. Speranta este viciu mental oribil, un handicap mental artificial care a ingropat civilizatii intregi in frica, prejudcati si cicluri de schimbari extreme de atitudine (sindrom bipolar...). Adaptand zicala cu "crede si nu cerceta!", se poate spune: "spera si nu actiona!"
oamenii sunt lacomi aka rationali, la ce te astepti?
RăspundețiȘtergereOk, sper să lanseze și bombele alea nucleare mai repede în numele rațiunii...
RăspundețiȘtergere@Bezbojnicul
RăspundețiȘtergere- rezolvat problema link-urilor...
Daca studiezi putin game theory o sa vezi ca rationalitatea impiedica razboiul nuclear :D
RăspundețiȘtergereLex, ok, esti fascist, "might makes right", "greed is good". Problema cu crestinii este ca nu le pasa de mediu, fiindca ei cred ca mor si ajung pe alt taram care nu e afectat de poluarea de pe Pamant. In plus, se cred "creatia suprema", presupunand apoi ca pot sa domine, sa controleze si exploateze orice altceva: resurse minerale, terenuri, paduri, rauri, ocean, animale si oameni considerati animale prin perspective de rasism sau alte forme de jingoism.
RăspundețiȘtergerePS. daca tu accepti stiinta biologiei, a evolutiei, intelegi ce inseamna ecosisteme; daca intelegi asta, inseamna ca trebuie sa observi pericolul general si pe termen lung provocat de excesele oamenilor. Si, ca fapt divers, nu numai ca esti mamifer, dar esti chiar primat, si ai un creier care iti permite sa intelegi ca lacomia este fatala pentru grupul din care faci parte si ca mamiferele nu au ajuns sa ocupe atat de multe sisteme pe planeta avand un comportament bazat pe lacomie. Lacomia e un instinct mult mai vechi, "reptilian" si oricat de atractiv este, rationalitatea din spate e pe acelasi nivel cu rationalitatea canibalismul.
Pe scurt, creștinii sunt "NotW":
RăspundețiȘtergerehttp://recoveringfundamentalists.com/notw.html
... iar asta atrage după sine tot felul de mizerii și comportamente sociale nocive.
Dragomir, pur si simplu "lacomia" e inca o forma de rationalizare (sau optimizare economica) a comportamentului. Nu e ceva malefic sau imoral.
RăspundețiȘtergereDaca lacomia era fatala atunci tarile cu capitalism nu se dezvoltau asa bine in comparatie cu celelalte.
Nu sunt fascist ci doar cred ca oamenii sunt rationali, vor sa-si maximizeze utilitatea. La fel cum in teoria evolutiei ei vor sa-si maximizeze fitnesul.
Desigur ca este o rationalitate imperfecta ca orice alt lucru uman, dar noi nu suntem furnici sa fim ultra-altruiste, suntem primate. Avem alte strategii de viata.
Oamenii fac excese dar le fac in mod rational. Consumul drogurilor, genocid, nepasarea fata de problemele mediului sau incalzirea globala chiar (?), etc.. sunt chestii care le facem in mod rational.
RăspundețiȘtergereCostul platit de om pentru a nu face nimic pentru mediu e inca mic ca sa depaseasca beneficiul in a-l exploata asa de mult. Cand o sa coste mult nepasarea atunci se va actiona.
@Lex
RăspundețiȘtergere- Egoismul ține de rațional, conform și definițiilor tale. (Iar egoismul se manifestă la nivel de individ)
- Lăcomia, drept ”dorință necumpătată” ține de domeniul iraționalului. (Lăcomia se manifestă și la nivel de colectiv) Instinctele grupului, masei sunt mult mai iraționale decât cele individuale.
Părerea mea.
Lex, daca chiar citesti istoria tarilor occidentale, ca banuiesc ca la ele te referi... vei observa ca dezvoltarea mare a avut loc totdeauna pe o baza sociala opusa lacomiei. Simplul fapt ca exista STATE este o dovada ca lacomia a fost suprimata. Ca sa nu mai zic de republici... Stiu ca judeci dupa etichete, gen "occidentul capitalist", dar istoria este mult mai complexa. Tu ai nevoie sa citesti mult mai multe despre ultimele 2 secole, dar si niste biologie, neurologie si sociologie. Poate ca ai citit filosofie multa, dar aici e vorba de ceva concret. Daca tu esti absolvent al scolii de stat, atunci trebuie sa multumesti unei institutii sociale pentru faptul ca sti sa citesti si sa scri. Daca tu ai masina si circuli pe drumuri judetene, nationale si alte sosele, atunci circuli pe ceva construit social, nu prin lacomie. De fapt, e foarte probabil ca ai fost nascut intr-o institutie de stat. Iar daca ai avut cel putin 1 parinte care sa te creasca, deja ar trebui sa intelegi ca lacomia e fosila mentala... Incearca sa-ti folosesti si experienta cand judeci o teorie. Se numeste testare.
RăspundețiȘtergereIn plus, aproape toata tehnologia pe care o utilizam si care a existat in istorie este bazata pe impartire, nu pe lacomie. Oamenii inventitivi au simtit nevoia intotdeauna sa imparta creatile lor cu restul, ajutand intreg grupul sa supravietuiasca si sa se dezvolte. Daca nu crezi, poti sa inchizi site-ul (e unul gratuit), browserul (firefox? opera? chrome? - astea-s gratuite si unele chiar open-source), modemul si curentul electric (cablurile trec pe stalpii companiilor de stat, prin spatiu public, social) si, sa nu uitam, robinetele la apa.
Costul platit de om pentru a nu face nimic pentru mediu e inca mic ca sa depaseasca beneficiul in a-l exploata asa de mult. Cand o sa coste mult nepasarea atunci se va actiona.
Asta e din dogma neoliberala... o gluma proasta. Problema este pe termen mediu si lung (de asta avem criza globala). Chiar daca o mare parte din oameni sunt prea lenesi sa actioneze, faptul ca exista in acelasi timp un procent din populatie care vrea sa actioneze cat mai curand dovedeste ca se poate si ca nu e obligatoriu sa se intample o catastrofa. Riscul mentalitatii de lacomie este ca permite o catastrofa de mediu atat de grava incat sa dispara specia umana si alte specii pe care se bazeaza ea, indiferent de talentul la lacomie al unor indivizi.
In teoria evolutiei, fiecare individ din fiecare specie vrea sa supravietuiasca. Altruismul si empatia sunt niste trasaturi esentiale ale primatelor, folosite la supravietuire si dezvoltare in GRUP. Am crezut ca stiai atata stiinta.
P.S. cum poti folosi aliasul "Lex" cand traim intr-o tara unde legea este violata in fiecare secunda de oameni lacomi, de la criminali la judecatori. Lacomia este fundamentala pentru coruptie. Nu stiai??
" Lăcomia, drept ”dorință necumpătată” ține de domeniul iraționalului. (Lăcomia se manifestă și la nivel de colectiv) Instinctele grupului, masei sunt mult mai iraționale decât cele individuale."
RăspundețiȘtergereDin actiuni rationale individuale pot reiesi lucruri irational la nivel colectiv. Nu exista instinct decat la nivel individual totusi, care e rational.
Dragomir cred ca faci confuzii. Statul nu e exemplu de suprimare a lacomiei, asta e aberatie. Statul a aparut ca suprimare a revoltelor sclavilor, asta chiar m-a invatat la facultate. Statul este doar un alt agent rational care nu face decat sa suga resurse prin violenta de la altii.
RăspundețiȘtergereEu cred ca tu nu intelegi ca oamenii coopereaza din motive egoiste. Lacomia e doar un exemplu de sentiment rational care indreapta oamenii spre cooperare atunci cand e avantajos. Nu construieste nimeni autostrazi si scoli din dragoste fata de vecini ci din dorinta sa economica de a castiga ceva de pe urma acestor lucruri.
Eu nu multumesc statului pentru nimic pentru ca nu am cerut nimic. Parintii mei bugetari sunt sclavagiti destul ca sa nu simt nevoia sa pup in cur statul.
Ma uimeste cum esti gata sa renegi un sentiment uman doar pentru ca pare malefic. Nu a zis Dawkins ca genele sunt egoiste? Sunt lacome si ele dupa propagare. Nu te uimeste cum din egoism avem cooperare si altruism? Mie mi se pare simplu, vrem sa profitam, sa traim bine ca indivizi. Cand facem calculul economic vedem ca e mai profitabil sa cooperam de multe ori.
Sa sti ca si firmele de pe piata care sunt in concurenta de multe ori prefera sa coopereze intr-un cartel. Si asta produce efecte nefaste cumparatorilor pentru ca lipsa competitiei nu scade pretul produselor si nici nu creste calitatea lor.
Nu poti decide asa in mod absolut ce e bine si ce e rau. Lacomia isi are avantajele, de multe ori neapreciate.
Te-ai gandit de ce impartim? Ca e mai avantajos. Lacomia rationala te poate face sa pastrezi banii in banca, sa-ti ajuti prietenu la nevoie ca sa te ajute si el cand ai nevoie.
Cine ar fi darnic cu un hot sau un om de neincredere? Nimeni. Dar cand se poate coopera lacomia ia o forma mai sociabila numita altruism.
Dogma neoliberala? Nu stiu, eu o numesc dogma actiunii rationale.
Aliasul meu e o prescurtare a numelui meu Alexandru, nu se refera la cuvantul latinesc pentru lege.
Eu traiesc impacat cu ideea ca oamenii sunt lacomi si corupti.
Lex,
RăspundețiȘtergere”Nu exista instinct decat la nivel individual totusi, care e rational.” - pe ce baze faci această afirmație ? (înainte de a mă lol-ăi)
Altruismul există - și la om și la alte specii - fiindcă asigură perpetuarea genelor egoiste (nu neapărat a individului ci a grupului).
Iar egoismul genelor nu determină toate laturile comportamentului uman - ce ar zice genele de faptul că folosim anticoncepționale ?
Altruismul funcționează (și nu neapărat ca un sistem ”quid pro quo”), ba chiar mai mult, ar trebui să existe ca normă a moralității, fără a fi împovărat cu dogmele tâmpite ale religiei sau societății.
Un bun exemplu în această privință îl oferă regnul animal : când nu există hrană destulă, animalele intră în competiție pentru ea (justificată de nevoia de supraviețuire), când există hrană din belșug, animalele cooperează în vederea alimentației.
Astfel și la om, odată îndepărtate amenințările directe asupra bunăstării individului, nu mai există pretext pentru lăcomie sau egoism exacerbat. Dorința de a acumula la nesfârșit, care ne împiedică să fim vreodată satisfăcuți provine tot dintr-un atavism al creierului primitiv. (Pentru strămoșii noștri primitivi o stare de satisfacție materială era echivalentă cu o condamnare la moarte)<> [- poate chiar datărită acestei insatisfacții materiale a fost inventată religia...]
Eu trăiesc împăcat cu ideea că oamenii sunt lacomi și corupți, dar și generoși și onești. Ba chiar și cei lacomi și corupți pot fi deseori generoși și onești, la fel și vice-versa.
Ca sa-ti raspund la observatia personala, eu reneg acest sentiment fiindca am observat ca e daunator pentru mine si pentru specia din care fac parte, precum si multe alte specii care sufera de pe urma abuzurilor antropice.
RăspundețiȘtergereEu traiesc impacat cu ideea ca oamenii sunt lacomi si corupti.
Deci cand parintii tai isi pierd veniturile, tu esti impacat. Cand cineva din familia ta moare in spital, esti impacat. Cand tu nu ai ce sa mananci, fiindca economia da faliment si e criza bancara-economica, esti impacat. Cand intra peste tine acasa cativa indivizi malaci si va violeaza pe toti, dupa care fura tot ce e in casa, in timp ce politia n-are chef sa vina, iar tribunalele nu vor face niciodata dreptate, TU ESTI IMPACAT. Daca esti impacat cu astfel de cazuri, felicitari, tocmai ti-au scazut dramatic sansele de supravietuire, ca sa nu mai zic de posibilii tai descendenti... care intra la probabilitati subunitare de supravietuire.
Inteleg argumentul egoismului, dar nu are nici o treaba cu rationalitatea. Cand om e rational calculeaza mult mai clar castigurile, pierderile, riscurile si procesele pentru proiecte pe termen lung. De exemplu marea parte a oamenilor care muncesc, lucreaza prea mult pentru prea putini bani, fapt ce e impotriva lacomiei. Intr-adevar, e o forma de sclavie, dar din moment ce nu se lupta, inseamna ca au acceptat sistemul. Aici intra factori de indoctrinare, dar si factori psihologici social, fiindca un om care munceste pe bani mai putini practic are o povara mare, are o mandrie si un simt ca investeste altceva in societate ... ceva ce nu intra la renumeratie --- aceste sentimente tin de creierul social, primat, si nu au treaba cu lacomia. Nu vezi asta cand simplifici tot o constanta de "dorinta -> obtinere".
Genele sunt niste substante organice foarte simple, nu au proprietatea de a fi sau un egoiste.
Tu ai citit cateva chestii si ai zis "gata, restul e evident". E confortabil acum, dar o sa-ti para rau mai tarziu.
PS. daca inca traiesti in oras, in bloc, nu esti anarhist; du-te la tara si scrie de acolo cum e
"Iar egoismul genelor nu determină toate laturile comportamentului uman - ce ar zice genele de faptul că folosim anticoncepționale ?"
RăspundețiȘtergereiti zic eu ce te determina, calculul economic. nu e profitabil sa faci copii in orice context economic al tau.
Altruismul fortat asta de stat si societate e o forma proasta de organizare dupa cum vad eu. Eu nu vreau sa fiu moralizat de nimeni. Vreau sa cooperez cand am interes, nu vreau sa cooperez cand e sa pierd asa cum face statul. Asta e ratiunea mea pentru anarhism - ca sa-i raspund si lui Dragomir.
Ce evit eu, protemescu, este sa dau indicatii morale despre cat de egoist sau altruist trebuie sa fie cineva. Pentru ca nu e treaba mea, nu vreau sa fiu un preot. Oamenii vor fi lacomi atata timp cat e profitabil, asa functioneaza realitatea. Gradul de lacomie depinde de calculul cost-beneficiu.
"Eu trăiesc împăcat cu ideea că oamenii sunt lacomi și corupți, dar și generoși și onești. Ba chiar și cei lacomi și corupți pot fi deseori generoși și onești, la fel și vice-versa."
Exact.. viata nu e in alb negru, deci hai sa nu o facem noi in alb negru. Eu nu dau nuante morale la ceea ce spun, nu vreau sa propun cum trebuie sa traim. Tu daca vrei sa faci asta ok.
Dragomir, e o diferenta intre accepta realitatea despre natura umana si de intoarce celalalt obraz la orice rahat care ti se arunca in fata. Eu am afirmat doar prima.
RăspundețiȘtergere"Tu ai citit cateva chestii si ai zis "gata, restul e evident". E confortabil acum, dar o sa-ti para rau mai tarziu."
Nu stiu la ce te referi.
Egoismul ar totul de-a face cu rationalitatea. Se refera la optimizarea utilitatii personale spre care tinde tot omul. Pentru mine cuvintele "egoism" si "lacomie" nu au nici o incarcatura negativa, sper ca intelegi.
Inteleg si ideea cu indoctrinarea sociala dar analiza cost-beneficiu nu se rezuma doar la bani ci si la statul social al individului. Nu ignora influenta factorilor sociali.
Nu cred ca detine nimeni monopol asupra denumirii anarhism ca sa-mi zica ce nu sunt sau sunt.
Lex, vrei o medalie pentru ca esti subiectiv si intransingent?
RăspundețiȘtergereCu ce ti-am gresit?
RăspundețiȘtergereDiscuţiile astea interminabile despre egoism, raţiune etc. au o rezolvare simplă:"Eliminate the man.Eliminate the problem."
RăspundețiȘtergereDesigur, nu literalmente. :)