duminică, 6 iunie 2010

Comunism versus capitalism (atunci și acum...)



- În comunism cenzura domina literatura.

- Acum rafturile librăriilor sunt inundate de cărți de pseudo-știiță, romane siropoase cu vârcolaci, purici literați, rețete ale succesului, astrologie, horoscop, celebrități, zvonuri, scandal, etc. neluând în calcul faptul că în prezent nu mai există motive de a cumpăra cărți. (Ai citit noul roman al lui Coelho ? Pardon, nici el nu mai e la modă. Poate ai citit noul roman al lui Stephanie Meyer, sau cartea lui Puric ?) Nu prea contează dacă nu ai văzut și filmul. Societatea este dependentă de televizor, ingerându-l cu plăcere.

- În comunism eram privați de accesul la informație.

- Acum suntem bombardați din toate direcțiile de informații nefolositoare, care ne reduc treptat la pasivitate și alienare. (manele, divorțul lui X, blonda porno, piticul porno, străbunica porno, geanta lui Moni, copchilul lui Y, statistici despre sex, sfaturi despre cum să-ți satisfaci femeia/bărbatul/câinele, despre fotbalistul nu-știu-cine care s-a *insert word here*, ultima modă, pedichiură, magie, superstiții, ș.a.m.d - ad nauseam.)

- În comunism adevărul era cenzurat.

- Acum adevărul este înecat într-un ocean al irelevanței. (Știrile de la ora 5, meciul de fotbal, filmul de acțiune, telenovela preferată, reclamele de la TV, reclamele de pe stradă, teleshopping, jocul pe calculator, etc.)

- În comunism eram prizonierii unui sistem represiv. Eram mânați doar de paranoia.

- Acum suntem prizonierii unei societăți a ignoranței, vulgarității și hedonismului. Suntem mânați doar de egoism. (Idealul fericirii este reprezentat de bani și bunuri materiale, în timp ce libertatea, arta, cultura, bunul gust și toleranța sunt privite suspect.)

Iar în concluzie, omul nu poate trăi nici condus de frică, dar nici de plăcere, amândouă ducând doar la abstractizarea ființei umane și depersonalizarea ei.


4 comentarii:

  1. Pot să fiu acuzat că prezint lucrurile doar în alb și negru. Asta a fost și intenția - de a evidenția un contrast.

    Însă ideologiile politice urmăresc toate același lucru - un mod de a te dociliza, exploata și a-ți suge viața din vene.

    RăspundețiȘtergere
  2. In comunism, masajul erotic, era aplicat de catre securisti cu bastonul si te storcea de vlaga, in capitalism masajul e facut de curve, si te staorce de bani.

    RăspundețiȘtergere
  3. De fapt istoria a demonstrat ca omul poate trai in ambele sisteme, desigur nemultumiti vor exista intotdeuna. Daca stai sa analizezi bine ambele sisteme nu sunt chiar atat de diferite, ele vin doar cu solutii, abordari diferite la aceesi problema si anume acapararea si metinerea puterii. Nu stiu daca vreodata va aparea o alternativa la astea doua, dar docamdata capitalismul sa dovedit a fi net superior comunismului.

    RăspundețiȘtergere
  4. Capitalismul nu are la bază o complicată teorie politico-economică...Se urmărește doar un singur lucru : profitul. Se mai vorbește astăzi despre un ”capitalism cu față umană” ca soluție la eșecurile lui, la fel cum se vorbea altă-dată despre un ”comunism cu față umană”. Capitalismul trăiește de pe urma războaielor, a foametei mondiale, a inegalității, sărăciei și pasivității oamenilor.
    Alternative ar exista, dar nu sunt ”profitabile”...

    Eventual voi elabora într-o postare viitoare.

    RăspundețiȘtergere