luni, 7 iunie 2010

Despre propagandă - ce este și cum să o recunoaștem

”Propaganda” este un cuvânt care ne aduce aminte de imagini ale dictatorilor și dezinformarea din timpul războaielor. Deși nu chiar atât de răspândită cum adepții teoriilor conspiraționiste ar vrea să credem, este încă zilnic în uz în fiecare țară din lume.
- Scopul ideologic : Scopul esențial al propagandei este controlul minților oamenilor prin idei ce trebuie să fie considerate ca adevăruri inechivoce. Astfel propaganda ține de ideologie, fie ea politică, religioasă sau filosofică.
Toate ideologiile utilizează propaganda când își promovează concepțiile ca adevăruri unice, denigrând oricare alte sisteme idei ca eronate, malefice sau greșite.

Altă caracteristică definitorie a propagandei este calitatea sa ascunsă, astfel încât receptorii o percep și o răspândesc la rândul lor ca un adevăr simplu. Mesajul nu este identificat ca formă de manipulare.

Pe scurt propaganda este răspândirea în masă și către mase ale unor idei, concepții sau cunoștințe (cu un anumit scop ideologic).

În schimb, dacă oameni percep manipularea, se vor simți trădați și se vor revolta împotriva manipulatorului. Acest tip de rebeliune poate fi deschisă, sau dacă manipulatorul deține puterea (militară, polițienească) atunci rebeliunea va capăta un caracter subersiv și ascuns.

Condiții de bază

- Ca propaganda să existe, mass-media trebuie să fie sub controlul unui număr de persoane care dețin puterea. Aceștia pot fi președinți, guverne sau moguli media. La o scară mai mică ea include patroni, profesori și părinți.
Persoana respectivă are nevoie de un grup reprezentativ de oameni care să creadă în ceva ce este perceput ca fiind ”adevărat”.

În general, concepţiile simple pun stăpânire pe spiritul poporului. O idee falsă, dar exprimată clar şi precis, va avea întotdeauna o putere mai mare în lume decât o idee adevărată, dar complexă. Prin urmare, partidele - care sunt un fel de mici naţiuni în sânul uneia mari - se grăbesc mereu să adopte ca simbol un nume sau un principiu, care adesea reprezintă foarte imperfect scopul pe care şi-l propun, şi mijloacele pe care le folosesc, dar fără de care nu ar putea nici să subziste, nici să acţioneze. - Alexis de Toqueville

Câteva tehnici :

- Argumente irelevante
- Ad hominem (atac la persoană)
- Ad nauseam (repetarea la infinit a unui mesaj)
- Apel la teroare (promovarea fricii față de adversar)
- Ad populum (sau apelul la majoritate : ”Dacă cred mulți aceasta, trebuie să fie adevărat.”
- Apel la omul obișnuit (imaginea promovată a liderului ca ”om din popor”)
- Cultul personalității (idolizarea liderului)
- Demonizarea și dezumanizarea adversarului
- Dezinformare (difuzarea de informații voit false)
- Jumătăți de adevăruri (afirmații parțial corecte, parțial false)
- ”Love bombig” (O preferată a cultelor - manipularea unui individ prin ”bombardarea” lui cu afecțiune.)
- Țapul ispășitor (persoană/grup asupra căreia se aruncă vina colectivă)
- Stereotipizare
- Clișee de tip ”stop-gândit” (”Misterioase sunt căile Domnului!”, ”Crede și nu cerceta!”)

19 comentarii:

  1. Prometescule, eu te-am sfătuit să mai scrii articole în sensul să fie și ele regulate, evntual programate să apară la anumite ore, chestii de-astea. Nu are sens să adaugi continut mult deodată.

    RăspundețiȘtergere
  2. Doar pentru debut - dar depinde și de inspirație - mi-am propus totuși să pornesc din ”pole position”. Încă mă chinui cu setările și nu prea am habar ce fac, dar improvizez pe parcurs. :)

    RăspundețiȘtergere
  3. "WAR IS PEACE, FREEDOM IS SLAVERY, and IGNORANCE IS STRENGTH."

    Mulţi zic că facultăţile din România sunt la nivelul celor din Africa.Scrie despre facultatea la care înveţi, că să demonstrezi contrariul! :)

    RăspundețiȘtergere
  4. propaganda e ceva necesară în orice societate, nu am putea avea capitalismul modern fără marketing.

    manipularea e pretutindeni şi nu e ceva rău, părinţii îşi manipulează copii şi invers, femeia partenerul şi invers, nu văd cine nu ar încerca metode de persuasiune.

    Moş crăciun e un exemplu simplu de manipulare. Şantajul emoţional e o formă de manipulare.

    Apelul la omul obişnuit este însă esenţa democraţiei.

    RăspundețiȘtergere
  5. @Anonim - Care ești de la medicină de la mine de citiși Orwell ? :)
    Cred că la un moment dat am să intru și în metafizică și am să speculez și pe seama sistemului educațional și sanitar din Românica. Nu știu în schimb ce pot să demonstrez...

    @Lex - propaganda nu o consider ”necesară” ci doar inevitabilă. Și nu mă porni pe seama capitalismului...

    Zăbovind la noțiunea de societate - manipularea maselor de către forme de autoritate ilegitimă (lideri politici, clerici, etc.) este întotdeauna rea. Cazurile individuale (copil-părinte, parteneri de viață, etc.) țin mai mult de relațiile interumane.

    Iar democrația a devenit o abstracțiune...

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu sunt la MG.
    Poţi să fii mai "pragmatic", atunci când abordezi carenţele "sistemului educaţional şi sanitar din Românica"!
    Chiar mi-ar plăcea să citesc părerile/experienţele tale legate de facultate. :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Prometescule, esti la medicina? :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Te rog nu trola și blogul ăsta, Adi...
    Și ține minte ce scrie pe frontspiciu...
    În rest te invit să arunci o privire.

    RăspundețiȘtergere
  9. O sa arunc... ca vad ca nu are asa pronuntat caracter obsesiv-propagandistic ca celelalte...
    Nu ma caracterizeaza prejudecatile.
    Insa ma intereseaza daca esti la medicina!!

    RăspundețiȘtergere
  10. Da, sunt la medicină și vreau să urmez psihiatria. Într-o zi presimt că am să te tratez :))

    RăspundețiȘtergere
  11. "propaganda nu o consider ”necesară” ci doar inevitabilă. Și nu mă porni pe seama capitalismului..."

    Acelaşi lucru, "necesar" este ceva ce este inevitabil modal.


    "Zăbovind la noțiunea de societate - manipularea maselor de către forme de autoritate ilegitimă (lideri politici, clerici, etc.) este întotdeauna rea. Cazurile individuale (copil-părinte, parteneri de viață, etc.) țin mai mult de relațiile interumane.

    Iar democrația a devenit o abstracțiune..."

    Legitimitatea în democraţie e popularitatea, deci politicienii şi clericii aia oricât de mult nu îţi convin fiindcă tu eşti ateu trebuie să o înghiţi dacă eşti adeptul democraţiei.

    Şi manipularea la scară largă nu ţine de relaţii interumane? Nu e nici o diferenţă de calitate ci doar de cantitate. Manipularea societăţii e doar mai impersonală şi asta o face mai greu de întreţinut.

    RăspundețiȘtergere
  12. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere
  13. Folosește un limbaj civilizat, meștere...ești încă tolerat aici pe blog.
    Și nu generaliza chiar în modul tău specific. Suntem indivizi, fiecare își vede de viața lui, fiecare își face propriile alegeri.

    RăspundețiȘtergere
  14. @Lex

    Într-un fel și democrația a devenit o religie, iar eu nu mă declar ca fiind parte din turma ei.
    Depinde și de care democrație vorbim...a liderilor, sau a noastră, a condușilor ?
    Poziția mea ateist-agnostică nu reprezintă totalitatea convingerilor mele, sunt și anti-autoritar, după cum se poate deduce.

    Manipularea are loc la două nivele. La nivelul individului și la nivelul maselor. ”Societatea” este oricum o construcție artificială.

    RăspundețiȘtergere
  15. Poftim!
    Pe mine ma vexeaza ca pe enorm de multi dintre voi va preocupa cumplit grija ca va manipuleaza "liderii" politici si religiosi, dar nu va incomodeaza cu nimic aia care va dau sa va uitati la desene animate, fotbal si sa mancati chipsuri cu coca-cola!

    RăspundețiȘtergere
  16. Vă invit să urmăriți următorul articol, (apare azi), referitor la caracteristicile și pericolul fascismului.

    RăspundețiȘtergere
  17. Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.

    RăspundețiȘtergere